Profil de culoare

De la Capisci

Profilurile de culoare, numite şi profiluri ICC sunt metode de a descrie capacitatea de reproducere sau capturare a culorii unui dispozitiv în raport cu un spaţiu de culoare de referinţă.

De ce sunt necesare

În articolul despre modelul RGB am explorat ideea unui prototip de monitor care nu reuşea să reproducă culorile aşa cum trebuie. Am descoperit că motivul era faptul că deşi semnalul de intrare era specificat într-un spaţiu de culoare bine determinat, monitorul reproducea culorile în mod arbitrar. În practică toate monitoarele sunt arbitrare, nu există monitor ideal – deci pentru a reproduce culorile în mod corect toate monitoarele se lovesc de această problemă.^[1]

Soluţia acestei probleme a fost propusă de International Color Consortium, prescurtat ICC.^[2] ICC a propus formalizarea unor fişiere care să descrie spaţiul de culoare specific fiecărui dispozitiv în raport cu un spaţiu de culoare de referinţă. Spaţiul de culoare de referinţă este apoi folosit ca o piatră Rosetta de către software de management de culoare pentru a afişa sau a captura imaginile în mod corect.

Cum funcţionează

Conversia de la un spaţiu de culoare la altul via profiluri ICC

Pentru a porni de la un triplet de culoare din spaţiul arbitrar de culoare al imaginii şi a ajunge la afişarea acestuia într-un mod previzibil pe un monitor sunt necesare câteva conversii de culoare de la un spaţiu de culoare la altul. În primul rând trebuie interpretat tripletul de culoare citit din fişier în aşa fel încât să reprezinte o culoare anume într-un spaţiu de culoare de referinţă. Pentru asta trebuie determinat spaţiul de culoare al imaginii sursă – ştim însă că această informaţie este disponibilă chiar în fişier. Prin urmare primul pas este citirea spaţiului de culoare asociat imaginii. Apoi se citeşte fiecare triplet de culoare din imagine şi, pe baza formulelor care descriu spaţiul de culoare sursă, acesta se converteşte într-un alt triplet dintr-un spaţiu de culoare de referinţă, aşa cum este CIE XYZ sau CIE L*a*b*.

Acum ştim culoarea, dar încă nu ştim să o reprezentăm. Pentru a o reprezenta avem nevoie să convertim tripletul din acest spaţiu de referinţă în spaţiul de culoare. Aici ne vine în ajutor profilul ICC al dispozitivului: acesta este cheia pentru transformarea culorii dintr-un spaţiu teoretic, abstract, în spaţiul de culoare pe care monitorul îl poate reprezenta. Procesul este identic celui descris deasupra: se citeşte profilul ICC al monitorului şi se operează conversia în spaţiul acestuia de culoare; valorile obţinute sunt apoi trimise către monitor.

Dar cum funcţionează oare acest mecanism în cazul dispozitivelor de captură, precum camerele de fotografiat, camerele de fimlat sau scannerele? Exact la fel, cu unica diferenţă că procesul este parcurs în sens invers. Mai întâi se citeşte un triplet în spaţiul de culoare al dispozitivului, apoi acesta este convertit în spaţiul de culoare de referinţă pe baza profilului ICC al dispozitivului, iar de aici se face conversia în spaţiul de culoare destinaţie şi se codifică această informaţie într-un fişier. Nimic mai logic.

Note

1. ↑ Există totuşi o normă suficient de bine împământenită încât aceasta să nu fie o problemă: spaţiul de culoare sRGB a fost definit de la bun început pentru a fi în acord cu monitoarele CRT. Aceasta a rămas norma standard şi după ce monitoarele LCD au copleşit piaţa, deşi acestea se comportă în mod natural altfel decât monitoarele CRT. Pentru a evita complicaţiile asocierii unui profil dedicat de culoare fiecărui monitor, mulţi producători de monitoare LCD adaugă circuite electronice compensatorii în aşa fel încât monitorul să se comporte ca un monitor CRT. Astfel monitorul aproximează rezonabil spaţiul sRGB pe baza profilului implicit de culoare.
2. ↑ Vezi Modelul RGB pentru mai multe informaţii despre ICC.